Cum să schimbi realitatea şi să păstrezi mereu o atitudine pozitivă în orice situaţie... fără a fi un magician iscusit - Limbajul MintiiLimbajul Mintii
Cum să schimbi realitatea şi să păstrezi mereu o atitudine pozitivă în orice situaţie… fără a fi un magician iscusit

 

Cum să schimbi realitatea şi să păstrezi în orice situaţie o atitudine pozitivă… fără a fi un magician iscusit

 

POza_0

 

„Când schimbi felul în care priveşti lucrurile, lucrurile la care te uiţi se schimbă” – Dr. Wayne Dyer (preluare din învăţăturile taoiste)

 

(Timp de citire 5 minute)

 

 

Te salut și bine ai „aterizat” pe blog!   🙂 

 

Zilele trecute am vorbit cu câţiva participanţi la Tabăra de Psihologie pe care o fac anul acesta în Grecia.

 

Din una în alta, de la discuţii despre cum o să ne organizăm şi ce vom face,…

 

…ne-am trezit la un moment dat că am alunecat într-o conversaţie care a semănat mai mult cu una de coaching.

 

Am ajuns să discutăm despre realităţile naşpa ale vieţii, cum să le faci faţă şi cum să îţi păstrezi o atitudine pozitivă, orice s-ar întâmpla.

 

M-am bucurat că am ajuns cu discuţiile atât de departe pentru că am reuşit astfel să le detectezi dinainte aşteptările lor cu privire la tabără şi la ceea ce vor să descopere.

 

Şi dacă tot am rămas proaspăt în minte cu acest subiect, mi-am zis că nu ar fi rău deloc să-ţi scriu şi să-ţi dezvălui şi ţie o super metodă NLP (Neuro Programare Lingvistică)…

 

… prin care efectiv îţi poţi schimba foarte rapid realitatea unei situaţii neplăcute de viaţă.

 

 

 

Eşti şi tu o persoană realistă?

 

 

Până acum 10 ani spuneam mereu despre mine că sunt o persoană realistă.

 

Îmi plăcea la nebunie să pronunţ cuvântul ăsta – realist, pentru că aveam senzaţia că el mă face puternic în faţa oamenilor.

 

Îmi dădea parcă acea atitudine de om cu picioarele pe pâmânt care chipurile ştia foarte bine cu ce se mănâncă viaţa asta.

 

De aceea aproape că îi uram pe visători şi pe alţii care vorbeau despre gândire pozitivă, realizări măreţe, viaţă împlinită şi despre alte lucruri care pentru mine erau doar nişte cai verzi pe pereţi.

 

„Bă, voi nu ştiţi nimic despre viaţa asta! Sunteţi la baie!”, le spuneam eu enervat.

 

În lumea reală există dezamăgire, suferinţă, pierdere, trădare, frică, chin, foame, disperare,….

 

Ce ştiţi voi? Trăiţi într-un glob de cristal, nu în lumea reală.

 

Cum să gândeşti pozitiv dacă realitatea este aşa cum este? Ce să fac, să mă prefac că este altfel, că problemele mele nu există?

 

E drept că trăisem şi văzusem multe în jurul meu şi avusesem multe experienţe neplăcute până atunci.

 

Pentru mine atunci viaţa devenise ca o ceaţă densă şi cenuşie din care oricând putea să se ivească ceva care să mă lovească pe neaşteptate sau să mă provoace.

 

La un moment dat am văzut pe net un clip cu Tony Robbins care vorbea despre faptul că şi el se declara mereu un om realist şi că la început nu înţelegea nici el cum poţi să gândeşti mereu pozitiv.

 

Dar apoi, spunea el că s-a gândit că ar putea fi pozitiv în legătură cu soluţiile pe care urma să le aplice ca să-şi rezolve din probleme, nu să le nege că ele nu există.

 

OK! Asta începea să mi se pară mai real decât ceea ce auzisem până atunci de la alţii despre gândirea pozitivă.

 

 

 

O concluzie total neaşteptată

 

 

Acum 3 ani, când am început serios să studiez NLP -ul, am înţeles mult mai clar cum stau lucrurile.

 

Am înţeles că realitatea mea este de fapt compusă din mai multe părţi care se numesc perspective şi că eu am avut până acum acces doar la o singură parte a ei.

 

Ca să mă înţelegi, uite ce mi s-a întâmplat într-o zi.

 

Eram la un workshop de vânzări la care participam şi în pauză stăteam de vorbă cu un trainer, care mai târziu mi-a devenit şi mentor.

 

Începusem să-i povestesc despre câte păţănii am avut de când a început criza financiară, câte probleme am avut cu firma de construcţii, cu clienţii pe care îi aveam, prin câte situaţii neplăcute am trecut,…etc.

 

Ce mai, se citea pe faţa mea cât de frustrat şi dezamăgit eram în timp ce-i vorbeam.

 

Însă acel trainer, după ce m-a lăsat să termin, mi-a spus:

 

“Da, se pare că ai trecut prin multe, … îţi dai seama ce carte ai putea să scrii cu toate aceste întâmplări? Cred că s-ar vinde foarte bine pentru că oamenii s-ar regăsi foarte mult în aceste povestiri ale tale”.

 

Poftim! ( W the F? )  😀

 

Ai înebunit? Nu vrei să ştii ce mi s-a întâmplat atunci când l-am auzit?

 

Toată emoţia mea de frustrare şi deznădejne s-a transformat instant într-una de speranţă.

 

“Să-mi bag picioarele dacă omul ăsta nu are dreptate”, mi-am spus.

 

Îţi dai seama, realitatea mea tocmai se despărţise în două.

 

Acum aveam 2 perspective din care să pot privi trecutul meu care oricum nu se mai putea schimba cu nimic.

 

Perspectiva 1 – ori să continui să mă gândesc la toate experienţele pe care le-am avut şi să continui să fiu dezamăgit de întreaga situaţie, ori…

 

Perspectiva 2 – să văd o cale prin care aceste întâmplări prin care am trecut ar putea să-mi aducă avantaje, beneficii.

 

Îţi dai seama, ajungi să te întrebi:

 

Păi unde a dispărut realitatea domnule, că era pe aici pe undeva? Sau mai bine spus, ptiuu… tocmai a apărut alta!

 

E drept că nu am scris încă acea carte.

 

Însă în urma acelei schimbări de paradigmă pe care am avut-o, am ridicat acest blog pe care scriu din experienţa mea de viaţă, gândindu-mă acum  la trecutul meu ca la un învăţător şi nu ca la o perioadă nasoală din viaţa mea.

 

 

 

Ce te-ar opri să nu mai fii atât de realist?

 

 

Nevoia mea de siguranţă, de securitate şi de a avea în viaţa mea doar evenimente previzibile, mă împiedica să păşesc în afara realităţii mele.

 

Aşa numita realitate a mea era ceva pe care eu o cunoşteam cel mai bine şi preferam să râmân ancorat în ea ca să mă simt protejat.

 

Îmi era frică pentru că dacă trebuia să încep să gândesc altfel şi să acţionez altfel, atunci eram în pericol să-mi pierd confortul lucrurilor familiare din viaţa mea.

 

Bine, când zic frică nu te gândi că îmi tremurau mâinile şi picioarele, era vorba de o frică ca o îngrijorare sau o anxietate cum se spune în psihologie.

 

Preferam să mă ataşez de trecut şi să stau blocat el, decât să încep să fiu speriat de ceea ce îmi oferă viitorul şi de ce mi s-ar mai putea întâmpla.

 

Ştii vorba aia, „mai bine un rău cunoscut decât unul necunoscut”.

 

Frica de nou şi de necunoscut ne face să credem că problemele noastre sunt fără soluţie, că visele noastre sunt nerealiste şi irealizabile şi că ceea ce trăim zilnic este un adevăr de neclintit.

 

Temerile şi îngrijorările ne dresează ca pe nişte căţeluşi ascultători să devenim mulţumiţi cu ceea ce avem şi să numim ceea ce avem – realitate.

 

De fapt existenţa mea, a ta şi a oricărui om de pe acest pâmânt nu este determinată foarte mult de ceea ce ne pune viaţa în faţă pe neaşteptate, făcându-ne să ne simţim dezamăgiţi, trădaţi,… pierduţi.

 

Contează mai mult care este cadrul prin care mintea ta alege să se uită la acea situaţie din faţa ei.

 

Uite un exemplu ca să înţelegi cum funcţionează mintea:

 

 

Ce vezi în acest desen?

 

POza_02

 

Chiar dacă este acelaşi desen, tu mi-ai putea spune că în el că sunt nişte cercuri desenate simetric, sau că sunt nişte cercuri care delimitează un tub prin care te uiţi de la dreapta la stânga sau un tub prin care te uiţi de la stânga la dreapta.

 

 

 

Deci în funcţie de cadrul tău de referinţă prin care este mintea obişnuită să observe, tu vezi mai întâi una dintre cele 3 variante.

 

Abia apoi, dacă reuşeşti să schimbi cadru şi să priveşti desenul din alt unghi, mintea ta îl va percepe altfel şi vei putea vedea astfel şi celelalte 2 variante ale aceluiaşi desen.

 

Cu alte cuvinte realitatea – desenul o fi el unic, dar tu îl poţi vedea şi percepe în 3 variante, doar să vrei să le vezi, sau să îţi antrenezi mintea ca ea să le vadă.

 

La fel funcţionează lucrurile şi atunci când, de data aceasta în faţa noastră nu se mai află un desen, ci o problemă de viaţă.

 

În funcţie de cadrul cu care mintea noastră s-a obişnuit şi modul cum a fost programată să perceapă acea problemă, noi vom fi ori trişti, ori bucuroşi, ori furioşi,….  

 

În momentul în care ai la dispoziţie mai multe perspective din care să priveşti atunci vei reuşi să aduci cu tine în faţa problemei exact acea atitudine de care ai nevoie ca să o poţi depăşi.

 

Sau altfel spun să alegi tu singur, prin voinţa ta,  ce să gândeşti şi să simţi când stai faţă în faţă cu problema ta.

 

Cineva chiar m-a întrebat o dată la un curs de echilibru emoţional, “cum adică, eu mă pot simţi cum vreau eu în orice condiţii?”

 

Da-haaa! E alegerea ta dacă atunci când te tai la un deget începi să râzi sau să plângi sau să te enervezi şi să înjuri că trebuie să-ţi pui in bandaj la mână.

 

În orice etapă de viaţă te afli şi cu orice situaţie te-ai confrunta, tu ai puterea de a alege cum să fii afectat de evenimente.

 

De fapt, nu evenimentul în sine este cel care te poate afecta, ci modul cum reacţionezi emoţional şi cum răspunzi comportamental la acel eveniment, la acea situaţie naşpa.

 

Practic atunci când descoperi mai multe perspective din care să priveşti un lucru, tu eşti în poziţia fericită de o alege pe una dintre ele.

 

Aşa că alege-o pe aia care îţi convine sau care te ajută mai mult să te desprinzi de trecut şi să păşeşti cu încredere în viitor.

 

Ideea este să ai de unde alege.

 

De aceea tehnica pe care vreau să ţi-o prezint astăzi este una care face parte din această artă de a putea alege în mod conştient şi activ cum să priveşti şi să simţi lucrurile din viaţa ta.

 

Este vorba despre un obicei pe care poţi să ţi-l formezi pentru a învăţa cum să te simţi, cum să reacţionezi şi cum să te comporţi pozitiv în faţa unei situaţii neplăcute,…

 

…altfel decât să stai să fii dezamăgit, frustrat, să suferi, sau să te chinui.

 

Tehnica se numeşte reîncadrare, iar secretul ei este ca în faţa oricărei situaţii tu poţi să răspunzi automat cu o atitudine pozitivă, în orice condiţii de viaţă.

 

În acest fel îţi schimbi atenţia de la partea negativă a problemei şi te concentrezi doar pe partea pozitivă a ei.

 

Uite în ce constă tehnica NLP!

 

 

Cum să foloseşti reîncadrarea ca metodă miraculoasă de schimbare a realităţii

 

POza_01

 

 

Tehnica are la bază următorul principiu pe care cred că l-ai auzit deja.

 

Dacă viaţa tot îţi oferă lămâi, de ce să te plângi că sunt acre şi că nu ai ce să faci cu ele,…

 

…când mai bine ai putea să le storci, să le pui un pic de zahăr şi să faci o limonadă  foarte fresh, care să te revigoreze şi să te energizeze.

 

Exact asta vei putea să faci cu metoda reîncadrării, să îţi schimbi mereu perspectiva din care priveşti lucrurile astfel încât să îţi păstrezi mereu o atitudine pozitivă.

 

Reîncadrarea poate părea o joacă de cuvinte, o vorbire în 2 peri, însă ea este o parte serioasă a creativităţii tale de care ai nevoie ca să te obişnuieşti să vezi mereu partea plină a paharului.

 

Metoda se poate aplica în 2 procedee:

 

 

 1. Reîncadrarea contextului

 

Premiza de la care plecăm este aceea că orice lucru care ţi se întâmplă şi poate fi negativ într-un context, cu siguranţă el poate fi pozitiv într-un alt context, dacă reuşeşti să-l schimbi.

 

Aminteşte-ţi de exemplu pe care ţi l-am dat când vorbeam cu trainerul.

 

În condiţiile în care a fost criză financiară şi am dat faliment, situaţia era una negativă, pentru că am pierdut bani, clienţi,…

 

Însă în contextul în care am privit aceste întâmplări ca pe o oportunitate de face bani scriind o carte sau ridicând un blog, atunci toate acele întâmplări încep să se vadă într-o lumină pozitivă.

 

Cum aplici tu procedeul de reîncadrare a prin contextului? Simplu!

 

Întreabă-te:

 

În ce alt context această situaţie neplăcută cu care mă confrunt, poate să se transforme într-un beneficiu pentru mine?

 

Dacă nu ai văzut încă filmul „La vita e bella”, în care joacă Roberto Benigni care a luat oscarul de pe urma acestui film, atunci fă-o numai decât!

În acel film vei observa o cascadă întreagă de reîncadrări a contextului.

 

 

 2. Reîncadrarea conţinutului

 

Premiza de la care plecăm este aceea că în orice rău se poate afla un bine.

Poţi să crezi asta?

 

Ia gândeşte-te la momentul când te-ai fi tăiat la un deget şi ai fi spus,…

 

ce bine că nu m-am tăiat mai adânc sau că nu mi-am tăiat şi mâna.

 

Sau să zicem că te afli blocat undeva în trafic.

 

Partea nasoală a conţinutului acestei situaţii este că poţi să întârzii undeva, să îţi pierzi răbdarea sau să te plictiseşti de moarte,…

 

… în schimb partea bună este că poţi să asculţi muzică la radio, să te relaxezi puţin, să intri pe telefon şi să îţi verifici mailurile,…

 

… şi exemplele pot continua ….

 

Ei, plecând de la această premiză, tu poţi din nou să schimbi realitatea unei situaţii neplăcute de viaţă, găsind aspectele pozitive ale ei.

 

Cum? La fel, întreabă-te:

 

Şi ce altceva mai înseamnă această situaţie pentru mine? Ce parte a ei mă avantajează şi este benefică pentru mine?

 

Cu alte cuvinte, tu poţi schimba însemnătatea pe care o dai unei situaţii de viaţă , descoperind mai mult conţinut al situaţiei respective.

 

Iar scopul este ca, acest conţinut pe care îl descoperi în plus, să-ţi schimbe concentrarea de pe partea negativă pe perspectiva pozitivă.

 

 

O concluzie finală

 

 

Crezi că o astfel de metodă este o negare a realităţii? Nici vorbă de aşa ceva! Facând o reîncadrare tu nu negi nimic.

 

Ceea ce poate te pune puţin acum pe gânduri este faptul că noi nu vom şti niciodată realitatea în întregimea ei. Vom cunoaşte întotdeauna părţi din ea.

 

Cu cât îţi vei pune mai multe întrebări cu atât vor ieşi la iveală mai multe perspective şi vei deţine o parte mai mare din adevăr, dar niciodată pe tot.

 

Reîncadrarea este o cale de gândire liberă care te învaţă:

 

  • Că poţi decide singur în ce fel să fii afectat de evenimentelem care se întâmplă în viaţa ta

 

  • Că ai la îndemână o unealtă foarte simplă care să te ferească să devii o victimă a circumstanţelor

 

  • Că poţi să alegi cărui aspect al situaţiei din faţa ta vrei să-i dai o atenţie mai mare sau mai mică, astfel încât să poţi păstra mereu o atitudine pozitivă

 

  

Primul pas simplu

  

 

Ce crezi?

 

O dietă mentală de 7 zile prin care să nu dai voie nici unui gând negativ de-al tău să se manifeste,…

 

… ar fi ceva complicat pentru tine?

 

Atât timp cât te antrenezi puţin să foloseşti cele 2 procedee de reîncadrare, eu cred că va fi floare la ureche.

 

Marele tău câştig va fi acela că te vei condiţiona în acest timp să te concentrezi permanent pe aspectele pozitive ale vieţii tale la fel cum oamenii sunt în general condiţionaţi să vadă doar părţile ei negative.

 

Alegerea îţi aparţine dacă vrei să consideri că trandafirii sunt nişte flori care au spinii,… sau că sunt nişte spini care au flori.

 

 

Asta a fost tot pentru azi. Îţi mulţumesc că m-ai citit până la final.

 

Pe curând!

 

Cu prietenie…

…şi cu dorinţa de a te provoca să-ţi creezi obiceiul de a-ţi vedea propria viaţa din mai multe unghiuri,

 

Ciprian

 

PS:

 

Îţi mai recomand să citeşti:

 

>>> 2 metode „eficiente” prin care te programezi inconştient să NU îţi îndeplineşti obiectivele

 

>>> Testul „Inamicului din umbră”. Află rapid cât de tare îţi sabotează viaţa subconştientul tău !

 

>>> 3 povești adevărate despre cât de mult poate propria psihologie să-ți afecteze viața personală și profesională

 

Cele 4 forţe psihice care te ajută să îţi revii după un eşec şi să îţi continui drumul în viaţă

 





 

 

Ce părere ai despre acest articol ?

Comentarii

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

De ce sa te inscrii pentru pachet?


bifa Înveţi cum să-ţi pui rapid ordine in minte ca să îţi pui ordine în viaţă

bifa Înveţi cea mai eficientă tehnică de amplificare a încrederii în tine

bifa Afli cum să scapi de negativitate şi amintiri neplăcute

bifa Afli cum să amplifici o emoţie plăcută sau productivă

Ultimele articole